Prima pagină
> Personale. > Pustiu.
Pustiu.
O alta imbratisare intensa,un alt sarut dulce pe frunte, o alta privire…
Intinsa pe iarba,cu parul valvoi si picioarele ridicate,cu mainile pe burta…priveste spre cer.E infinit.Isi pune dorintele pe fiecare nor ce trece. A stat ore intinsa,si s-a ridicat cand a terminat de urcat toate visele pe nori si nu le-a mai vazut. Norii au fost ca niste trenuri pentru ea.Acum,se ridica usor si se uita in jur,e destul de trista,are sufletul pustiu.
Nu e falsa cand zambeste,e doar proasta..Isi ridica rucsacul si pleaca..
Categorii:Personale.
dorinte, imbratisare, tren, vise
Lasă un comentariu
Comentarii recente
 | hulygan la Jap,jap pe dulap ! |
 | VIORELO la Un nou inceput. |
 | Larri la Femei.. |
 | rebecca@fotografnunt… la Femei.. |
 | Florea la Un nou inceput. |
 | Deiuuu` la Tu,drumul spre usa il sti… |
 | Fi simplu si atunci… la Amestecat. |
 | anonim1efect la Femei.. |
 | denn la Timpu` trece. |
 | HeLLo la Un nou inceput. |
Publicitate.
Larri. 
„A stat ore intinsa,si s-a ridicat cand a terminat de urcat toate visele pe nori si nu le-a mai vazut. Norii au fost ca niste trenuri pentru ea”
Uite, la frazele acestea te contrazic un pic.
Îmi place cum ai zis, vise ridicate pe nori. Dar… cred că ştii şi tu, că orice nor revine la loc, uneori chiar în acelaşi loc, asta însemnând că şi visele revin.
Apoi, nori fusese nişte trenuri, dar nu orice tren revine de unde a plecat ? Trenul pleacă cu un rând de oameni, norii la fel. Trenul revine sa mai” fure” un rând, norii tot aşa fac. Deci, norii sunt nişte hoţi, dar hoţi cinstiţi într-o anumită măsură.